Nu pot decât să mă bucur când mai ai câte un curs pe aici, prin zonă și vii, mai aproape! Nu mi-a luat mult de când mi-ai zis că ai curs la Alba Iulia și până m-am urcat în mașină și am venit într-o după masă, fie ea și de miercuri.
Ne-am (re)văzut, ne-am plimbat, am povestit și ne-am bucurat de cele câteva ore petrecute împreună.
Mulțumesc pentru Bucuria steluțită!
Pentru că anul acesta este cum este, ne adaptăm, din mers, la ceea ce se întâmplă. Așa se face că dacă nu mai avem acces la spectacole de teatru, s-au adaptat și actorii și le țin afară.
Spectacolul “Nimeni nu știe ce e în inima mea” este un one man show ținut de unicul și deosebitul Florin Coșuleț. Am mai văzut spectacolul în Atrium, acolo îl ține de obicei, dar de această dată l-a ținut la o terasă, în Piața Huet… Sunset in Huet.
Omul este un geniu al poeziei (și nu numai)… recită versuri peste versuri peste versuri, mai face și glume printre, apoi continuă de unde a rămas. Le adaptează la vremurile trăite, apoi te trimite iar la Shakespeare și tot așa! Emoție, sensibilitate și o porție zdravănă de umor sănătos! Se zice că e cel mai longeviv spectacol de cafenea din Sibiu!
După examen am mers cu toți ai tăi la o plimbăreală prin muzeu… chiar sunt curioasă de ce îți mai aduci aminte de pe acolo… erai tot cu grilele și gândurile la admitere, la ce și cum, cât ai făcut bine și cât nu 🙂 Dar pentru aia am fost eu pe fază și am făcut poze 😀
Astăzi ai avut admiterea, da, duminica…
Din cauza și datorită #pandemiei, v-au repartizat la mai multe facultăți. Așa se face că tu ai fost repartizată la Facultatea de Teologie iar, duminică dimineața fiind, eu eram vis-a-vis 😇
Mă gândesc că nu a fost ușor să vă concentrați la examen, mai ales că în această perioadă slujbele se țin afară, iar la voi se mai deschideau geamurile din când în când pentru aerisire, deci s-a auzit tot, mai ales clopotele bătând.
Cred că nu m-am uitat niciodată atât de mult la clădirea Academiei Andreiene, cât am stat acolo în față să te aștept…
PS: Nu ți-am spus niciodată acest lucru, dar să știi că nu m-am rugat deloc să intri la Medicină, ci l-am rugat pe Doamne Doamne să facă cum știe El mai bine! Dacă e pentru tine această meserie, să te ajute să intri, dacă nu… nu. Deoarece nu este o meserie pe care o poate face oricine și mai ales în această perioadă când toți doctorii trec prin mari încercări.
PS*: Până am postat eu aceste rânduri, am aflat și că ai intrat la Medicină! Felicitări, copilaș minunat! Să fie într-un ceas bun și da știu, este cale lungă până ajungi doctor, dar dă Doamne să îți fie acest bun început călăuzitor și aducător de bucurii!
Ma_future_doctor! 👩⚕️
Anul acesta de ziua ei a fost în Grecia, a mâncat și acolo tort și i s-a cântat La mulți ani, dar tot a vrut o petrecere și acasă la ea, cu toată lumea!
Când oare au zburat acești 4 anișori?…
Am văzut norii, știam că (mă) va ploua, dar a meritat să merg chiar și pentru câteva cadre. Eu am fugit acasă de ploaie, dar pe ei săracii… i-a plouat de i-a dus… la finish :))
Au pedalat un pic băieții… din centrul istoric și până sus la Bâlea Lac, apoi iar un sprint până în Păltiniș, apoi pe aici prin județ… un total de 479,9 km în 4 zile.
Nu am fost niciodată la Albac de hram și nu am ajuns nici anul acesta, daaaar când am plecat de acolo ultima oară, le-am spus că dacă au nevoie de ajutor în zilele dinaintea hramului, merg cu mare drag, aștept doar un mesaj cu “Haida”! Așa că într-o bună zi, am primit un mesaj pe telefon “Haida”, pe cât de tare m-am bucurat, pe atât de tare am început și să râd pentru că nu îmi venea să cred că au ținut minte și că fix așa mi-au scris :)) Sunt minunate, ce să mai zic! Așa că, de vineri până duminică, la treabă, pentru ca luni să se poată bucura oamenii de marea sărbătoare!
Am făcut atât de multe lucruri și am fost tot de colo-colo încât nici nu știu cu ce să încep, așa că voi termina cu un mare Mulțumesc pentru toată Bucuria!
… sau alt curcubeu? 🙂
PhotogrAndra 