Umbre

Rânduri citite printre umbrele frunzelor de toamna …

Ce ai putea să îți dorești mai mult decât să stai pe o bancă pe malul lacului ascultând liniștea …

Oameni frumoși

Pur și simplu stau și mă uit la ei doi și când îi văd atât de fericiți unul alături de celălalt, când îi văd cum se completează și că încă există acele priviri și vorbe dulci între ei … mă fac să mai cred încă în acea dragoste pură din basme.

Oare chiar există oameni care te pot hrăni cu dragostea lor?

Plimbarea de duminică

În adidași, pantaloni negri și o jachetă, omul cărunt avea într-o mână floricelele albastre culese din pădure. Ajuns la marginea lacului, a umplut cu apă paharul pe care îl avea în mâna cealaltă, a pus floricelele albastre în pahar ca pe un trofeu și a plecat țanțoș.

Oare i le duce ei? Mi se pare rupt din basm, parcă îi și văd: doi bătrânei, aproape sau trecuți de nunta de aur, el a ieșit să își facă plimbarea de duminică, iar la întoarcere îi aduce ei flori.

Crește sufletul în mine când văd că mai există astfel de momente de afecțiune, respect, dragoste …

Să iubiți și să fiți iubiți!

 

People come and go …

Începem să întâlnim oameni de la cele mai fragede vârste: de la grădiniță, de la școală, din vecini, apoi încet, încet, încep să se lege prieteniile. Învățăm în timp care sunt prietenii adevărați, ce înseamnă să fi tu în primul rând un prieten adevărat, ca apoi să știi la ce să te aștepți de la cei din jurul tău.

Există momente într-o prietenie când unul din cei doi pune mai mult suflet, sau când o relație începe să se răcească și doar unul dintre ei mai încearcă să țină “vie” acea prietenie. E ciudat cum timpul le aranjează pe toate și te face să îți dai seama de atât de multe lucruri.

Distanța … am fost și eu plecată departe de prieteni, dar am și prieteni plecați departe de casă. Cât timp am fost eu departe, mi-am dat seama cu adevărat cine se interesează de viața mea … și a fost chiar distractiv pe de o parte, trist pe de altă parte, deoarece degetele unei mâini în astfel de cazuri, sunt multe, crede-mă! Distanța m-a făcut să pierd prietenii și să căștig altele în schimb (cineva mi-a spus odată “everytime you lose something, you earn something in return” … nu credeam însă că va fi valabilă și cu oamenii, dar s-a dovedit a fi!).

Ciudat cum, stând acasă zi de zi cu anumiți prieteni, pleci de lângă ei și gata, cam aia a fost prietenia. Dar pe de altă parte, am descoperit persoane de care distanța m-a apropiat.

Să ajungi cu bine, “puiule de român”, acolo peste hotare și să îți meargă totul bine! Să fii puternic, să înfrunți singurătatea, să profiți de tot ceea ce îți oferă această experiență și să înveți cât mai multe lucruri bune! Să ai mare grijă de tine și de sufletul tău!

Eu … voi fi aici, te voi aștepta cu mare drag, acasă …

“Friends come and go, but with the precious few you should hold on.”

De ce?

De ce trebuie să rămâi într-o zi fără apă ca să îți dai seama cât de vitală e? De ce trebuie să cazi o dată cu bicicleta ca să începi să porți casca? De ce trebuie să ai un accident ca să apreciezi existența centurii de siguranță? De ce trebuie să se îmbolnăvească grav cineva drag ție ca să începi să ai încredere în Dumnezeu? De ce … ?